Investim în România: cele mai importante declarații și idei de la Summit-ul RePatriot 2017

Investim în România: cele mai importante declarații și idei de la Summit-ul RePatriot 2017

Principalele idei exprimate în cadrul RePatriot Business Summit- Investim în România 2017 au transmis optimism din partea investitorilor români de peste hotare și, în același timp, sfaturi utile și consiliere din partea antreprenorilor din țară. Evenimentul a propus investitorilor patru zile de dezbateri și workshop-uri la București și în Poiana Brașov. A doua ediție a Summit-ului RePatriot, a fost mai puțin formală decât la lansare, în 2016, marcată de pragmatism, vizând investiții concrete care pot fi realizate în ecosistemul economic românesc. Dincolo de investiții financiare, România are nevoie de expertiza dobândită de românii de succes din afara granițelor și de mentalitatea deschisă a acestora pentru a transforma întreg mediul de business autohton. Programul Summit-ului poate fi văzut aici.

În 2018, Summit-ul RePatriot va avea loc la Alba Iulia și va cunoaște cea mai mare amploare a sa de până acum, în contextul sărbătoririi Centenarului României moderne.

Aproximativ 300 de antreprenori români din Diaspora și din țară au interacționat timp de 4 zile, invitati de liderii RePatriot, proiect inițiat de Fundația Romanian Business Leaders. În vreme ce accentul a fost pus pe oportunitățile de investiții oferite de România, participanții din străinătate (în majoritatea lor din Europa, dar și din Statele Unite ale Americii și Canada) au vorbit deschis despre principalele temeri pe care le au în legătură cu revenirea în țară alături de întreaga familie.

„Vă adresăm direct mesajul de a vă alătura echipei extinse a RePatriot, dorim să mărim echipa pentru ca mișcarea noastră să aibă un impact real, avem nevoie să ne folosim toate resursele noastre pentru a construi împreună România. Diaspora reprezintă cea mai mare bogăție pe care o avem, ea trebuie pusă în valoare. Un val de antreprenori români din străinătate care să vină și să investească ar produce suficientă plusvaloare încât să producem resursele necesare pentru a avea un sistem de educație și unul de sănătate competitive“, spune Marius Bostan, inițiatorul proiectului RePatriot.

De asemenea,Felix Pătrășcanu, CEO Fan Courier și liderul RePatriot crede că românii invitați să se repatrieze prin antreprenoriat „trebuie să știe situația exactă din țară. Meritați să fim transparenți cu tot ceea ce se întâmplă în economie și societate. În România nu curge lapte și miere, dar țara are nevoie ca voi să investiți și încercăm să vă convingem să merită!“.

Sandra Pralong, consilier de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Românii din afara Granițelor, în cadrul Administrației Prezidențiale, a transmis următorul mesaj: „S-a dus vremea contemplării! Cu ocazia Centenarului României, pe lângă omagiul adus trecutului, trebuie să ne uităm la următorii 100 ani și să ne întrebăm ce țară vom lăsa noi moștenire. Spiritul dumneavoastră de inovare, de sacrificiu sunt necesare țării. Împreună vom reuși, cu siguranță, să construim un stat garant al legilor, al predictibilității. Avem nevoie să construiți împreună cu noi în România pentru a face posibilă dezvoltarea!“.

„Când antreprenorii sunt puși la treabă, se realizează proiecte extraordinare, precum RePatriot în cadrul Romanian Business Leaders“, le-a spus participanților la Summit Gabriel Iștoc, antreprenor, fondator B-Team Consulting. „Am rămas în România, vreau să fac business aici! În majoritatea timpului vorbim despre românii pe care ni-i dorim să revină acasă ca antreprenori, dar pe măsură ce mesajul RePatriot a atins comunități tot mai largi de români din Diaspora, ne-am dat seama că trebuie să îi ajutăm să revină și în calitate de angajați. Este motivul pentru care am inițiat RePatriot Jobs, ținând cont și de faptul că România se confruntă în acest moment cu un deficit de forță de muncă, în vreme ce foarte multe sectoare economice au început să ofere salarii competitive cu restul Europei”, le-a spus participanților la Summit Gabriel Iștoc, antreprenor, fondator B-Team Consulting, în cadrul prezentării proiectului RePatriot Jobs.

Felix Tătaru, președinte IAA World Wide, a susținut o prezentare a rezultatelor proiectului RePatriot de la lansare și până astăzi. Acesta a explicat, pe scurt, care sunt lucrurile pe care România este datoare să le facă pentru Diaspora pentru ca repatrierea să fie una simplă. Între aspectele sesizate, s-au numărat: simplificarea și reducerea birocrației, continuarea luptei împotriva corupției, acordarea de stimulente pentru relocare, de finanțări pentru start-up-uri (pe modele deja de succes și testate în țări precum Irlanda de Nord sau India), acces facil la vot prin vot electronic, promovarea ofertei de job-uri din țară (proiect asumat de RePatriot Jobs), precum și oferirea de oportunități de afaceri.

Ilinca Păun, CEO Colliers, a dat asigurări că România nu va trece printr-o nouă bulă imobiliară, precum cea din timpul crizei recente (2007-2010), iar oportunitățile în real estate sunt tot mai mari, atât timp cât sunt observate cu atenție trendurile și nișele care pot fi exploatate cu mare succes. „Zona rezidențială de lux are o tot mai mare cerere în România. De asemenea, ducem lipsă de spații logistice, cererile sunt mari de spații din partea companiilor de e-commerce sau de outsourcing“. Elias Wexler, CEO DeltrexUSA, un român plecat din țară în 1965: „sunt aici pentru a vă spune să veniți în SUA, să luați companii mici și medii și să le aduceți aici, în România, căci nu vor veni singure! Ele se concentrează, așa cum este firesc, spre deosebire de companiile mari, pe uriașa piață locală, una care, de multe ori, le este suficientă la nivelul lor de business“.

Hildegard Brandl, managing partner Unith2b Arhitecture și unul din liderii RePatriot, ea însăși un exemplu foarte cunoscut de repatriere prin antreprenoriat, a arătat în cadrul Panelului „Investim în producție, logistică și real-estate!“ că România reprezintă o mare oportunitate din punctul de vedere al costului pentru un metru pătrat construit, în jurul a 300-350 euro, față de peste 1000 de euro în Vestul Europei. „Avem zone întregi în care competiția nu se manifestă, există nișe deloc acoperite. Veți pleca de la șanse pe care nicăieri în altă parte a Europei nu le veți mai găsi“. Pe de altă parte, Marius Ștefan, Manging Partner Autonom, cel mai mare business de rent-a-car din România, consideră că tocmai faptul că România nu este „o țară ca afară“ l-a ajutat să își construiască afacerea la o scară atât de mare. În vreme ce a constatat că marea parte a românilor din Diaspora își creează imaginea despre țară prin prisma știrilor pe care le accesează, a ținut să atragă atenția asupra faptului că impredictibilitatea poate avea și efecte benefice asupra vigilenței de care trebuie să dea dovadă antreprenorul în ecosistemul național: „așa rămânem în formă, cu toate lucrurile acestea care vin mereu spre noi, în avalanșă. Problemele din România sunt oportunități, oriunde privesc în România văd probleme care pot fi rezolvate și idei pe business“.

Florin Furdui, Country Manager Portland Trust, a susținut în fața participanților la RePatriot Business Summit o prezentare a proiectului Heritage Houses, ca exemplu de oportunitate de afacere prin valorificarea patrimoniului imobiliar din satele românești. Heritage Houses presupune trei pași esențiali: achiziționarea de case cu valoare de patrimoniu (nu neapărat listate ca atare de către Institutul Național al Patrimoniului), renovarea acestora și valorificarea – fie prin vânzare, fie prin includerea într-un fond de închiriere tip time sharing sau chiar pe noapte de cazare. „Dorim să ne organizăm instituțional, să asigurăm un management profesionist proiectului și să atragem suficient capital pentru a porni ca business proiectul nostru“.

Cel de-al treilea panel, Investim în turism, servicii și agribusiness!“ a fost moderat de Dragoș Anastasiu, Președinte Eurolines și unul din liderii RePatriot. Răzvan Pascu, consultant turism și investiții, fondator Travel Focus consideră că piața de turism din România trebuie privită cu realism, iar oportunitățile fructificate în consecință cu acesta. „România nu este nici cea mai frumoasă țară din lume și nici cea mai ospitalieră, să renunțăm la naționalismul nostru ultraș. Aceasta nu înseamnă că nu suntem conștienți de cât de jos suntem și de potențialul uriaș de creștere pe cale de consecință. Avem multe locuri, dar puține povești, profesioniștii în marketing ar putea face minuni și contribui enorm la dezvoltarea turismului. Bulgaria are 9 milioane de turiști anual, este vizitată de un număr de turiști mai mare decât numărul total al locuitorilor, în vreme ce România are în jur de 3 milioane de turiști anual. Din fericire, există multe vești bune, românii nu se mai feresc să își facă vacanța în țară, apar tot mai multe locații exclusiviste“. Din punctul de vedere al consultantului în turism, oportunitățile sunt nenumărate în următoarele segmente: agenții online sau de nișă, agenții de incoming, tururi și circuite personalizate, turism viticol, crearea de aplicații IT pentru industria de turism, locații noi de cazare și evenimente valorificând vechi conace etc.

La rândul său, Dragoș Anastasiu a oferit o veste bună românilor din Diaspora care ar viza investiții în turism, arătând că proiectul Legii parteneriatului public-privat a ajuns, după mai bine de 20 de ani de la primele discuții pe această temă, într-o formă care să răspundă și nevoilor din industria ospitalității, Odată intrată în vigoare această lege, prin aportul capitalului privat, vor putea fi valorificate și introduse în circuitul economic proprietăți ale statului care, în prezent, se degradează și nu produc plusvaloare, exemplul Hotelului Triumf de pe Bulevadrul Kisellef al Capitalei fiind ilustrativ pentru această realitate.

Ultima dezbatere găzduită de Palatul Bragadiru pe 5 octombrie, moderată de Marius Bostan, s-a concentrat pe investițiile în hi-tech, atrăgând și cel mai mare număr de speakeri, care au creionat imaginea industriei IT&C din România, de la privirea de ansamblu și până la cazuri foarte concrete de investiții. Panelul a fost urmat de o sesiune de pitching pentru start-up-uri românești, cu scopul de a ilustra creativitatea și determinarea programatorilor-antreprenori de la noi.

Viorel Udma, Accendo, a oferit o panoramă în cifre a domeniului, acesta poziționându-se ca fiind cel mai competitiv raportat la alte ramuri economice și care a înregistrat exit-uri spectaculoase (doar potrivit cifrelor publice, în 2017, cifrate la 72 de milioane de euro). Nicolae Rațiu, președinte al „Fundației Rațiu“, ambasator RePatriot, a prezentat una dintre cele mai recente investiții ale sale în România: EuRO Data Park, un proiect strategic necesar României pentru minimizarea concentrării riscurilor, dezvoltarea sectorului IT&C și poziționarea țării ca o posibilă Elveție a datelor.

Timp de trei zile, lucrările RePatriot Business Summit a continuat la Grand Hotel Teleferic din Poiana Brașov cu o serie de workshop-uri menite să stabilească proiectele și direcțiile de acțiune pentru următorul an. Întâlnirile au fost foarte utile și pentru aprofundarea relațiilor dintre participanții la Summit, care au putut interacționa într-un cadru informal și stabili viitoare colaborări. „Nu este suficient mesajul, el trebuie exemplificat prin poveștile dumneavoastră de succes pe care dorim să le facem cunoscute în Diaspora, dar și aici, acasă. Dorim să vă asumați în mod instituțional proiectul RePatriot, să catalizăm investiții profitabile, transfer de tehnologie, să dezvoltăm turismul și chiar să deschidem filiale în țările din care proveniți, care să asigure o legătură cât mai bună cu oportunitățile de acasă“, le-a transmis participanților Marius Bostan, inițiatorul RePatriot. De asemenea, în urma workshop-urilor au fost prezentate și asumate proiectele care vor fi dezvoltate în perioada următoare la inițiativa antreprenorilor români din Diaspora și din țară.

În prezentările lor, românii din afara granițelor s-au arătat interesați să investească și chiar să se repatrieze alături de familiile lor în țară. Nu au negat oportunitățile, însă au arătat că se confruntă cu câteva bariere pe care nu le văd rezolvabile pe termen foarte scurt: mentalitatea românilor, și în special mentalitatea angajaților cu care ar urma să lucreze (criza forței de muncă și absența unor abilități aprofundate din parte celei prezente – de la carențe profesionale la carențe de educație și limbaj folosit), neîncrederea în sistemele educațional și sanitar din România. Acestora li se adaugă celelalte elemente dezbătute și în timpul Summit-ului din 5 octombrie: impredictibilitatea legislativă, semnele de întrebare privind determinarea în lupta împotriva corupției, lipsa totală de încredere față de clasa politică, birocrația sistemului public, lipsa infrastructurii rutiere.

Fiecare participant a recunoscut că preferă o formulă pragmatică de patriotism, iar în cazul în care nu vizează repatrierea, contribuie prin recomandarea României ca destinație turistică prietenilor și partenerilor de afaceri din țările de adopție, consumă produsele românești pe care le pot găsi în străinătate și angajează români.

Majoritatea ramurilor economice sunt acoperite în activitatea antreprenorială a participanților din Diaspora: servicii, industrie, turism, construcții. Câteva exemple:

»Valentin Făgărășian locuiește de 25 de ani în Italia și deține o firmă de construcții cu peste 20 de angajați, cu toții români. Legătura sa cu țara este permanentă, procesul de recrutare de forță de muncă din România fiind unul continuu.

» Lucian Rotar trăiește de 25 de ani la Paris și este investitor în IT, telecomunicații. Are în România investiții în imobiliare, viticultură, aplicații IT.

» Dea Wilson a plecat acum 20 de ani din România și are afaceri în Silicon Valley. Ori de câte ori are ocazia, recrutează programatori din țară, intermediază legături între business-uri IT din România și din Statele Unite ale Americii.

» Georgeta Argeșanu a plecat în 2004 din România și își împarte viața între Lyon și Paris, sprijinind în calitate de consultant firmele românești care doresc să se extindă în Franța și firmelor franceze care doresc să deschidă filiale în România. Organizează misiuni economice internaționale la București și lucrează la o aplicație care să conecteze profesional românii din străinătate.

» Daniela Răileanu a revenit în România după 17 ani trăiți în Marea Britanie. A cumpărat o pensiune în satul Peștera, județul Brașov, pe care a transformat-o în centru de wellness. Majoritatea clienților sunt străini.

Participanții ediției a doua a Summit-ului RePatriot se pot vedea aici.

Dragoș Anastasiu, unul dintre liderii RePatriot, le-a explicat participanților mecanismul de funcționare a Coaliției pentru Dezvoltarea României. „Sigur, eforturile sunt imense față de realizări, se acumulează și multă frustrare, dar cred că avem o șansă! Nu trebuie să credeți că nu ducem zi de zi o luptă pentru a face autoritățile să înțeleagă doleanțele mediului de afaceri, eu însumi sunt, prin funcția de președinte al Camerei de Comerț Româno-Germană membru în conducerea Coaliției, conduc mai multe task force-uri. Prin Romanian Business Leaders, care e membru al organizației, prin camerele de comerț bilaterale sau oricare alt membru puteți lua parte în mod direct la dialogul cu autoritățile, puteți face propuneri și participa la discuții. Nu mai putem să așteptăm ca lucrurile să se rezolve de undeva de sus. Fiecare dintre cei de aici poate face diferența inclusiv prin participarea la grupurile de lucru din Coaliția pentru Dezvoltarea României!“.

Dragoș Anastasiu a mai propus sindicalizarea micilor agenții de turism deținute de români în străinătate, dar și a freelancerilor, cu scopul de a elabora strategii și campanii de marketing și promovare coerente și de a oferi turiștilor din țările de proveniență sejururi de foarte bună calitate în România.

Câteva din proiectele deja anunțate și care vor fi dezvoltate în următorul an:

» Organizarea RePatriot Summit 2018 la Alba Iulia, 3-7 octombrie 2018;

» Organizarea de conferințe și misiuni economice RePatriot în comunitățile importante de români din Diaspora, precum și în țară;

» Continuare parteneriatelor cu autoritățile locale și organizarea Zilelor Diasporei în cel puțin 100 de comunități din România, în luna august 2018;

» RePatriot Turism;

» RePatriot Jobs (platformă destinată românilor din Diaspora în căutarea unui loc de muncă în România);

» RePatriot Medical;

» Proiect special USA-România;

» Misiune RePatriot în Silicon Valley, februarie 2018, ediția a-II-a și extindere Tech Angels;

» Top 100 români din Diaspora;

» Dezvoltarea aplicației RePatriot, lansată la Summit-ul de anul acesta ca aplicație de networking;

» RePatriot Youth;

» Capitalizarea și operaționalizarea proiectului Heritage Houses.

Prezentările speakerilor Summit-ului și studiul diaspora se pot vedea aici.

Summit-ul de la București a fost transmis live. Puteți vedea înregistrările mai josși pozele în pagina noastră de facebook, aici.

Citește șiEchipa RePatriot, la finalul Summit-ului “Investim în România”: Solicităm Guvernului vot electronic pentru românii din Diaspora și susținerea repatrierii prin antreprenoriat