Întoarcerea fiilor nerisipitori

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) a fost înființată în iulie 2011, iar obiectivul asumat a fost acela de a dezvolta „o platformă de acțiune și implicare socială pentru lideri din mediul privat. Scopul ultim este ca România să devină o țară mai bună pentru business-ul responsabil și, în felul acesta, pentru toți românii“. Din informațiile oficiale, comunitatea Romanian Business Leaders numără peste 400 de antreprenori și șefi de companii din România care lucrează voluntar în proiecte concrete de antreprenoriat social, în domeniile educației, culturii antreprenoriale și bunei guvernări. Una dintre reușitele RBL este seria de întâlniri periodice sub titlul „Agenda România“, în care oameni de business, lideri ai societății civile și din politică discută provocările și tendințele cu impact major în economie și societate, în special la nivel guvernamental.

Inițiatorul și liderul „RePatriot“ este Marius Bostan, fost Ministru al Comunicațiilor și Pentru Societatea Informațională în Cabinetul Cioloș, antreprenor social, dar și expert specializat în proiecte de dezvoltare locală, finanțare, managementul companiilor și proiecte internaționale, inițiatorul introducerii în România a finanțării proiectelor de dezvoltare prin obligațiuni municipale, inițiatorul și coordonatorul primei strategii de dezvoltare locală de la Alba Iulia.

„Business Summit – Împreună pentru România“ a fost un eveniment organizat de „RePatriot“ cu susținerea Administrației Prezidențiale, a Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul de Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și a Invest România. Pe scurt, obiectivele asumate de organizatori pentru acest summit au fost: „prezentarea oportunităților de investiții oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre cele două grupuri de investitori și lansarea de noi parteneriate strategice, respectiv de idei de afaceri de către aceștia. Echipa din spatele proiectului își propune să creeze condiții pentru repatrierea cât mai multor români și să aducă Diaspora alături de țară pentru a fi ancora de stabilitate, securitate și, totodată, bază pentru accelerarea dezvoltării economice“.

Apariție neașteptată a președintelui Iohannis și amintirea vie a cozilor la vot în străinătate

Ziua de 6 octombrie a concentrat nu mai puțin de șase sesiuni de dezbatere, atât la Palatul Cotroceni, cât și la Banca Națională a României. La sediul Administrației Prezidențiale, gazda evenimentului a fost Sandra Pralong, consilier de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Românii din afara Granițelor, la rândul său un repatriat. Pralong a revenit în țară în 1990 de la New York, unde era director de promovare (comunicare B2B) al săptămânalului internațional „Newsweek“. La București, a pus bazele Fundației pentru o Societate Deschisă, pe care a condus-o la începutul anilor ‘90. A fost consiliera Președintelui Emil Constantinescu (1998-2000) și înalt funcționar ONU (2002-2006). Este coordonatoarea unei serii de volume la Editura Polirom: De ce m-am întors în România?, Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România?, precum și autoarea cărții Cum schimbăm mentalitatea? 25 de ani în România. „Sunt repatriată și mă simt repatrioată“, le-a spus consilierul de stat celor prezenți la Cotroceni în cadrul Business Summit.

Deși anunțat ca primul vorbitor în cadrul evenimentului, președintele Klaus Iohannis și-a făcut apariția, în mod neașteptat, în timpul intervenției lui Dragoș Anastasiu, Președintele Eurolines și unul dintre susținătorii proiectului „RePatriot“. Amintirea votului din Diaspora din 2014 era încă vie printre participanții veniți de departe, mulți dintre aceștia declarând că și-au propus să îi reamintească Președintelui efortul pe care l-au făcut în capitalele europene pentru a-l vota. Aglomerația de la secțiile de votare organizate în afara țării era una dintre cele mai proaspete amintiri ale antreprenorilor români din străinătate, mulți dintre aceștia reveniți în țară după decenii de absență, special pentru Business Summit. Nu a fost timp de „small talk“ între oaspeți și Președinte, care a intervenit doar pentru a le ura „bun venit!“ participanților și s-a retras în scurtă vreme. Pe telefoane, la distanță de doar câteva minute, apăreau declarațiile pe care le dăduse între timp jurnaliștilor în legătură cu întâlnirea sa de cu o seară înainte cu Procurorul General al României. De câteva săptămâni deja, Klaus Iohannis pare să fi devenit ceva mai imprevizibil, inclusiv în a-și modifica programul în funcție de evenimente și face gesturi surprinzătoare precum „a da buzna“ la Summit.

„Nu trebuie să vă întoarceți, ci să dați mesajul în afara țării că lucrurile se schimbă în România“

„Acum îmi este mai ușor să vorbesc“, le-a spus celor din asistență Dragoș Anastasiu, adăugând că, prin vizita neașteptată a Președintelui, România își confirmă sloganul „always surprising“. „Fugit“ din țară la 19 ani, Anastasiu s-a întors și a devenit unul dintre cei mai de succes antreprenori români din domeniul turismului. „Am ținut câteva sute de speech-uri, dar acesta este cel mai greu dintre ele. Ne aflăm aici cei care ne-am întors și voi, cei care vă veți întoarce“. Mesajul principal al Președintelui Eurolines către cei de afară a fost acela că România se schimbă și că repatrierea de care are nevoie țara de la Diaspora ține mai curând de mental. „Nu trebuie să vă întoarceți, ci să vorbiți despre România, să dați mesajul că lucrurile se schimbă. Dacă puteți investi sau stabili parteneriate în țară, vă invit să o faceți!“. Domnia sa a identificat trei mari direcții de dezvoltare și tot atâtea oportunități de investiții: în agricultură, turism și industriile creative (între care, la loc de cinste, se află zona de IT).

Dezbaterea de la Palatul Cotroceni a reunit miniștrii relevanți pentru mediul de business ai Cabinetului Cioloș, precum și reprezentanți ai Diasporei: Costin Borc, viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Maria Ligor, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, Ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Dorel Năsui, Președinte & CEO American International Radio, Ilinca von Derenthall, Managing Director, Head Central Europe bei LGT Bank Oesterreich – LGT Bank Oesterreich, George Roth, President & CEO Recognos.

Declarațiile ministrului Pîslaru au ținut prima pagină în presa mainstream, după ce și-a asumat o serie de afirmații pe care un politician nu le-ar face nici în ruptul capului: „să trecem de la o atitudine pasivă cu o masă electorală de manevră pe care o ținem asistată, la o atitudine activă prin oferirea de servicii sociale de calitate“. Pîslaru a mai spus, între altele, că România nu poate fi un stat social „decât dacă găsim mai mult petrol în Marea Neagră“, că România nu poate progresa doar cu câteva dintre orașele sale (București, Cluj sau Timișoara), ci trebuie găsite soluții de dezvoltare și pentru restul orașelor mari. Ministrul a găsit și o explicație pentru care România încă nu este o poveste de succes: lipsa de încredere. „În momentul în care ai un țesut social deșirat nu poți ajunge în zona de aspirații. Lipsa de încredere înseamnă pierdere, automat vine cu un cost important. Masele critice care încep să prindă astăzi contur trebuie unite într-o nație.“

Vicepremierul Costin Borc a dorit să-i asigure pe antreprenori că România se află într-o formă mai bună decât se vede la televizor. „Dumneavoastră așteptați ca atunci când citiți știri despre România să vi se spună că, totuși, nu este așa rău. Ceea ce ne propunem este restimularea producției și crearea infrastructurii necesare – fie că vorbim despre educație, sănătate, cultură, mediu. Infrastructura nu înseamnă numai autostrăzi“. Costin Borc a mai atras atenția și asupra problemei mari demografice cu care se confruntă țara noastră în acest moment, în contextul unei populații tot mai îmbătrânite în interiorul granițelor. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat lansarea schemei de finanțare „Diaspora Start Up“, în cadrul căreia au fost alocate fonduri totale de circa 30 de milioane de euro și a dat asigurări mediului de business că fondurile europene nu vor mai fi „fonduri de trib“ – la care să aibă acces doar o elită. Prin „Diaspora Start Up“, ministrul Ghinea speră ca 3000 de români să se întoarcă în România pentru a-și deschide o afacere.

„Cu cât este mai birocratic un stat, cu atât este mai corupt“

În ciuda mesajelor date de miniștrii tehnocrați privind schimbarea de mentalitate în administrație și politici mai coerente la nivelul actului guvernamental, participanții în panel din partea Diasporei s-au arătat mult mai puțin optimiști. Dorel Năsui, plecat din România spre Statele Unite ale Americii, în 1986, a lucrat ca inginer IT pentru Motorola și alte companii, iar în 1990 a deschis propria sa companie, American International Radio, care, în prezent, face afaceri în peste 50 de țări din întreaga lume, fiind unul din cei mai mari distribuitori Motorola Solutions la nivel mondial. Domnia sa le-a spus celor prezenți că a venit în România să vadă „lumină și reformă. Unde se află România la ora actuală? Cred că suntem locul doi mondial în topul birocrației și eu știu că un stat, cu cât e mai birocratic, cu atât este mai corupt. Avem nevoie, mai presus de toate, de predictibilitate legislativă!“. George Roth, co-fondator al Romanian American Business Network Silicon Valley, organizație care are 450 de membri, s-a descris pe sine ca fiind un „argonaut“ și a amintit de problemele majore din sistemul consular românesc. „Cum rezolvi lucrurile de la distanță, aceasta este dilema. Există la nivelul Diasporei o frică de interacțiunea cu statul“. Ilinca von Derenthall, Managing Director and Head Central Europe at LGT Bank Austria, banca deținută de familia Princiară de Liechtenstein, a susținut cauza afacerilor de familie, „coloana vertebrală a unei economii, mai ales în Europa Centrală și de Est. Ce putem face noi, cei din afara României, pentru a aduce în țară know-how? Cum recunoaște statul român importanța unor afaceri de familie care aduc cu sine în economie stabilitate și continuitate?“

Sursa: iasulinafaceri.ro